Avantajele caselor pe structura din lemn prezentate de catre cei care vand si/sau construiesc case din lemn, sunt mai mult sau mai putin adevarate:
Preturi avantajoase.
Este adevarat ca pretul caselor din lemn sunt mai mici decat cele din zidarie, insa raportat la perioada de utilizare a unei case din lemn (cca 50 de ani) comparativ cu una din zidarie 100-200 de ani, o diferenta de 10% raportat la intreaga investitie in general nu se justifica.
Cheltuieli energetice reduse pentru incalzire si racire
Fals, cel putin pentru o locuinta permanenta, datorita inertiei termice mici a unei case de lemn, consumul de energie este mai mare la o casa de lemn comparativ cu una de zidarie cu acelasi coeficient global de izolatie termica.
Rezistenta la cutremure.
Fals, rezistenta unei case la cutremure depinde de modul in care a fost proiectata si construita casa, nu depinde de sistemul constructiv.
Timp de executie foarte redus.
Adevarat, timpul de executie a unei case din lemn este cu circa 2-3 luni mai mic la o decat o casa pe zidarie, insa daca consideram ca o casa se construieste pentru cel putin pentru 50 de ani, cateva luni nu inseamna mare lucru.
Principalele dezavantaje ale caselor din lemn:
– Casele din lemn au o inertie termica scazuta.
Pentru condiţiile climatice din ţara noastră, se recomandă utilizarea unor elemente de închidere cu inerţie termică mare şi medie (definită conform normativ C 107/2).
Casele cu elementele de închidere ce au inerţie termică mică (cum sunt cele din lemn) se recomandă în cazul clădirilor cu ocupare temporară (case de vacanţă, etc.) sau în cazul clădirilor cu ocupare discontinuă.
– Rezistenta scazuta la incendiu, lemnul este un material inflamabil si si necesita masuri de protectie speciale contra incendiilor .
– Lemnul este afectat de variatiile de umiditate.
Variatia cantitatii de umiditate higroscopica conduce la fenomenul de contragere si umflare, iar umiditatea peste limita de saturatie de fibra favorizeaza dezvoltarea parazitilor, provocand putrezirea lemnului.
Putrezirea se produce sub efectul unor ciuperci si insecte xylofage ce se dezvolta in conditii de existent a umiditatii peste cea de saturatie si de temperature intre 0 si 50 grade C si duce la descompunerea celulozei in bioxid de carbon si apa.
Masurile de evitare a putrezirii lemnului vizeaza atat distrugerea sporilor de ciuperci prin antiseptizarea lemnului (tratamente chimice) cat si masuri constructive de reducere a umiditatii prin uscarea lemnului sau izolarea acestuia de surse care ar duce la ridicarea ei si asigurarea unei circulatii a aerului care indeparteaza umiditatea.
– Izolatie fonica mai redusa. Spre comparatie, la o casa cu plansee din beton izolatia fonica este realizata prin masa relativ ridicata a structurii de rezistenta (peste 300kg/mp) precum si prin elementele de pardoseala si tavan.
– Casele din lemn au o inertie termica scazuta.
Pentru condiţiile climatice din ţara noastră, se recomandă utilizarea unor elemente de închidere cu inerţie termică mare şi medie (definită conform normativ C 107/2).
Casele cu elementele de închidere ce au inerţie termică mică (cum sunt cele din lemn) se recomandă în cazul clădirilor cu ocupare temporară (case de vacanţă, etc.) sau în cazul clădirilor cu ocupare discontinuă.
Concluzii:
– Realizarea caselor de lemn se justifica si se recomanda doar pentru locuinte de vacanta sau locuinte folosite ocazional datorita inertiei termice mici.
– Diferenta de pret dintre o casa de lemn si una din zidarie cu plansee din beton este (in majoritatea cazurilor ) sub 10 % din total investitie.